Perpetuum

au încununat cerul
prinși
într-un dans nebun
s-au adunat
suflați de vânt
aici
deasupra
dansând în continuare
dar nu nebun
ci liniștit ca niște îndrăgostiți cu sufletele
agățate
unul de altul
au stat așa o vreme
uneori tăcând gri
alteori tânguindu-se
au născut lumini ale căror ramuri
uneori
se contopeau cu ramurile copacilor
alteori
se pierdeau în pământ
murind
uneori flacără vie
alteori neant
apoi au început
să plângă încetișor
picături mari
și nu s-au mai oprit
uneori gemeau cu durere
alteori tăceau sumbru
dar plângeau
plângeau
umplând pământul
și oceanele
și sufletele oamenilor
până când n-au mai avut
lacrimi
și s-au topit
apoi lacrimile s-au ridicat ușor
ca un abur
până aici
deasupra
prinzându-se într-un dans nebun
suflat de vânt
într-un dans liniștit
de îndrăgostiți cu suflete
agățate
unul de altul
tăcând alb
tânguindu-se gri
născând lumini contopite cu copacii
sau neant înghițit de pământ
plângând încetișor
lacrimi mari
umplând sufletul oamenilor
și oceanele
până când n-au mai avut lacrimi
și s-au topit

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s