16 rânduri jumate

DSCN2608

n-are niciun sens ceea ce scriu. n-are vână, n-are suspans, n-are umor, doar plictiseală şi foarte multă tristeţe. cine să vrea să citească tristeţi? darămite tristeţile altcuiva? nici măcar n-au acţiune, sunt doar tristeţi statice, ca şi când aş sta chircită pe un pat cu arcurile ieşite, nemişcată. doar balta de lacrimi de sub capul meu ia diverse forme: când mai mare, când mai mică, când rotundă, când zimţată, ca o hartă a tristeţilor. şi când mă mai năpădesc şi toate alea urâte şi printre gelozie, posesivitate, pustiu şi paranoia nu mai văd nimic, ce pot să fac? să le dau dracu’, evident. mai ales că n-am pe cine şi de ce să fiu geloasă, posesivitatea pot să mi-o înghit uşor, că am fost dezbărată de ea, paranoia e normală, că e maternă şi nu-i cu adevărat, e doar închipuită, iar pustiul nu-i al meu, l-am luat de undeva, ca pe gripă. dar pot? sunt cusute de mine cu aţă groasă, ca nişte petice tăiate neregulat cu o foarfecă mare şi ruginită toate uscăciunile astea, toate groazele de nedormit noaptea, toate asperităţile şi intemperiile şi îndesate apoi, cu tot cu mine, într-un dulap întunecat şi plin de molii. vreau să fiu ca o haină nouă: fină. să-mi fie pace şi curat. să-nţeleg că oricât zbucium aş frământa, oricâte noduri în gât aş înghiţi, oricâtă fiere mi-ar inunda, galben-verzui, sufletul, oricâte rânduri aş aşterne, tot n-aş termina. şi-apoi să termin. să-nchid fabrica de dileală şi să plec în altă parte. aşa cum am plecat în noaptea aia. într-un loc nou, în care nimeni n-a făcut niciodată nimic.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s