Haltă

10632632_761056030602277_3658283014914129362_n

Te opreşti din fuga vieţii, aşa, într-o zi, la un ceas şi câteva minute, şi te uiţi cu coada ochiului la ce va să vină. Ai ajuns, pesemne, la vârsta la care începi să-ţi întrezăreşti bătrâneţea şi să-ţi faci griji pentru ea. Speri că vei fi suficient de sănătoasă şi întreagă la minte să nu fii povară. Să-ţi creşti nepoţii, să-ţi îmbrăţişezi singurătatea, să dai din suflet şi să te bucuri că ai cui da. Te gândeşti că n-o să ai norocul de a îmbătrâni lângă cineva, că ţi-ai ratat şansa asta odată cu… ştii tu. Dar speri că o să ajungi cumva să ai înţelepciune şi să nu-ţi mai fie sufletul greu. Să nu fii enervantă şi ciudat mirositoare, să nu-ţi clămpăne proteza când povesteşti vremuri trecute, să fii blândă şi răbdătoare, aşa cum îi şade bine unei bunici cool cum te vrei. Apoi te scuturi ca de un vis şi laşi iar viaţa s-o ia la galop. Următoarea oprire, n-ai de unde să ştii, deşi ţi se pare şi uneori eşti chiar convinsă că tu îţi duci viaţa, nu ea pe tine.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s