Fantasmă

Ai adormit târziu, pierdută în gânduri, cu braţe în jurul tău şi ochi necunoscuţi vorbindu-ţi despre ceva din altă lume. Braţe în jurul tău, închipuite. Oare după asta ai tânjit atâta timp? Starea de surescitare e vecină cu nebunia. Exagerez, desigur, dar cum numeşti amalgamul ăsta de senzaţii care aleargă înlăuntrul tău? Nebunie, îţi spun eu, pentru că realitatea nu-i aşa ameţitoare. Nu dă buzna cu zâmbete aiurite pe buze după o noapte nedormită, cu ochi gata să izbucnească în lacrimi nici ei nu ştiu de ce, cu teamă că ţi s-a părut, cu speranţă că poate o să ţi se mai pară o dată, măcar o dată… Şi de unde?! Din pur neant şi acum, dintre toate momentele din lume! Îţi vine să fugi, să urli, să faci ceva. Inima ţi-e plină, pleoapele ţi-s grele şi vrei ce-ai crezut că n-o să mai vrei vreodată. Dar oare e posibil? Îţi întorci privirea, poate scapi… Încă nu ştii: e cădere sau zbor?

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s