Camera cu iluzii

Am găsit-o într-o după-amiază goală, în care navigam voiniceşte căutând nimic. Avea uşa larg deschisă şi o lumină orbitoare se revărsa pe podeaua netedă de atâta umblat în sus şi în jos. Uşa era destul de îngustă, mai îngustă decât una obişnuită. Poate ăsta este motivul pentru care nu am văzut-o până atunci. Sau poate a fost zidită şi din cine ştie ce motive (eroare de proiectare, probabil), zidul s-a dărâmat. Nu m-am întrebat de ce uşa era deschisă, mi s-a părut normal să fie aşa. M-am apropiat încet şi m-am uitat cu băgare de seamă, dar din cauza luminii nu se vedea nimic înăuntru. Sufletul a început să-mi tresară, aşa că i-am zis bine, du-te tu înainte să vezi cum e şi întoarce-te să-mi spui şi mie. Şi l-am aruncat înăuntru prin uşa îngustă. A zburat aiurit, fără niciun fel de precauţie sau de teamă, ca un fluture nebun spre lumina orbitoare. Şi s-a învârtit în jurul ei, s-a izbit în ea dorind să o cuprindă cu aripile (nici nu ştiu de unde avea aşa aripi mari şi întinse), la un moment dat chiar s-a şi contopit cu ea. Apoi a venit fericit înapoi şi mi-a spus hai! Şi m-am dus. De cum am păşit înauntru, am simţit căldura aia care îţi ia minţile şi ţi le pune deoparte, să le ai pentru mai târziu, când ţi-or trebui, că acolo nu ai ce face cu ele. Bine, am spus, oricum e mai bine aşa, fără minte, doar cu suflet. E mult mai bine. Şi m-am lăsat să plutesc, pentru că era un fel de imponderabilitate în camera aia. Păşeai, dar picioarele nu-ţi atingeau pământul. Totul în jur dispăruse, nu existau pereţi, ferestre, nici măcar uşa nu mai era. Doar promisiuni, şoapte, zâmbete, ochi luminoşi, chemări… O speranţă cât şase ani jumate goi mi s-a cuibărit în suflet. De-abia a încăput, atât era de mare. Şi pentru prima dată după îngrozitor de mult timp, totul a devenit posibil. Chiar şi fericirea.

Apoi lumina s-a stins. Dintr-o dată. O beznă deasă s-a lăsat în camera goală şi rece. De-abia am reuşit să-mi culeg bucăţile de suflet împrăştiate peste tot. Acum trebuie să le lipesc iar şi nu ştiu dacă o să mai nimeresc forma corectă. Nici măcar nu mai ştiu dacă le-am găsit pe toate…

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s