Incident

img_20160806_204825.jpg

Vara a sosit într-o zi, la birou, într-un plic sigilat. Am întors plicul pe toate părțile, nu scria nimic pe el: nici expeditor, nici destinatar. Era doar sigilat cu o pecete de ceară roșie ca focul. L-am scuturat, l-am mirosit, l-am ridicat în lumină: nimic. L-am aruncat într-un sertar, cu gândul să-l deschid mai târziu, când o să am puțin timp liber, și mi-am văzut de viață. Nu m-am mai gândit la plicul din sertar nici când ploile nu mai încetau să cadă nestăvilite, nici când temperaturile nu urcau în termometre mai mult de zece grade pe scara Celsius, nici când vântul sufla rece, în fiecare joi, între orele nouă și paisprezece de luni, poate chiar de ani de zile. Trăiam așa, gândindu-mă din când în când că odată, demult, ploile se opreau, soarele ardea galben pe cerul siniliu și vântul mângâia cald oameni care râdeau. Amintiri. Poate chiar închipuiri, de vreme ce de atâta timp nu se mai întâmplase așa ceva.

Într-o dimineață, biroul meu începu să miroasă dintr-o dată și fără niciun motiv a… nu-mi dădeam seama exact a ce. M-am lăsat pe spătarul scaunului și am adulmecat. Un miros mov, liliachiu, poate roz, trandafiriu sau, mai degrabă alb, nicotian mi-a inundat creierul. Am închis ochii pentru o mai bună percepție și mirosul mi-a coborât spre inimă, unde am simțit o gâdilătură mică-mică, ca a unui fulg în palmă sau pe încheietura mâinii. Am chicotit ușor și am deschis ochii. Ploaia curgea șiroaie pe geamul aburit. Am închis ochii la loc și am simțit o mare tristețe. Eram aproape sigură că mai simțisem mirosul acela, dar unde? Când? Un gând straniu mi-a trecut prin minte, făcându-mă să-mi întorc îngrozită privirile spre sertarul de jos al biroului. Nu mai umblasem în el de luni, poate chiar de ani de zile. Pe la încheieturi îi ieșeau raze de soare, iar prin gaura cheii se chinuiau să iasă deodată un boboc de trandafir, o floare de regina nopții și o crenguță întârziată de liliac. Dinăuntru se auzeau triluri de păsări și râsete de oameni.

– Am închis vara într-un sertar! am strigat pe jumătate nevinovată.

Reclame

11 gânduri despre &8222;Incident&8221;

  1. În timpul iernii,când zapada si gerul se abate peste pamânt,cred ca fiecaruia ne-ar face bine sa deschidem „sertarele biroului” mai des,pentru a cauta „scrisorile sigilate”aruncate în graba si uitate prin fundul sertarelor din ce în ce mai rar deschise,pierzând bucuria perceptiei parfumului îmbatator al florilor multicolore sau albe,ce ne aduc un plus de fericire în aceasta viata efemera relativ-trecatoare …
    Un weekend cu parfum de vara în suflet !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s