Cu mine

La mine noaptea-i un popas
înspre întâia rază
de soare-amestecat cu stropi
de rouă roz-albastră

și însuși ceru-i un ocean
de stele căzătoare,
cu cozi de zmei înaripați,
călătorind spre zare.

Din mine vrăbiile fug verzi
și cântă-n miez de noapte
romanțe, lieduri și zăpezi,
la clavecinuri sparte.

Pe mine iedera-i un stol
de fluturi psihedelici,
ce surzi și orbi și buni și răi
mă năpădesc, isterici.

În mine cresc păienjeni albi
cu frunțile-ncruntate,
pândind cu mii de ochi haini
din pânzele-nțesate.

Din mine-odat-a răsărit
un soare-atât de mare
că însuși Soarele-a orbit
și a strigat „trădare!”.

Cu mine nu-i nicicând nicicum
te-ai aștepta să fie.
De ce te-oprești? Mai bine fugi
pân’ să te prinzi în vrie.

Reclame